Colt de azi

Privind tot inapoi spre drumul prafuit de vis si umbre
ma simt straina.
Nu-i locul meu in urma,
in tot ce-a fost nimic.
Nu-i locul meu in vis si turn de praf.
Nu-i locul meu pe strada veche.
Nu-i locul meu in umbra.
E frig acolo si e ceata.
E umed de planuri si restrictii.
E ros de nevoi si cerinte.
E intuneric si nu e loc sa stau.
Un colt de vis...nu-i locul meu.
Inghesuita de urme, poezii priviri si altele ce-mi aruncau...
Nu le iubeam, nu le vroiam.
Nu bine imi veneau.
Vroiam sa nu le vad, vroiam sa le refuz, sa plece, sa nu le mai aud, imbietoare.

...ma-nghesuiau mai tare.

Dar cu cat ma impingeau,
se clatina:
Peretele din spatele meu,
pe care-l credeam de neclintit:
"A sti, a fi, a intelege".

Si am trecut peste mine.
M-am lasat in coltul cu memorii si trairi
si am pasit dincolo.
Dincolo de ce stiam, dincolo de siguranta mincinoasa.

Am descoperit ca simt libertatea.

Sa nu mai stii, sa nu mai fii, sa nu mai intelegi-
E inceputul.
Sa doar fii, sa doar crezi ce urmeaza.

Dincolo- de peretele vechi de 20 de ani,
Statea o Mana , pe o apa.
"Crede si fii" se citea pe fata Lui.
"Crede si lasa-Ma sa fiu.
Sa te invat ce n-ai stiut, ce n-ai auzit, ce nu poti altfel.
Si ce conteaza."
Nu-mi promitea linistea si pacea ce, aparent, erau in peretele de altadata.
"Va fi mult zbucium; lupte, suferinta."
Dar in spatele cuvintelor Lui simteam Pacea- adevarata.
Simteam Implinirea si Iubirea, al carei iz emana cald si dincolo de perete.
O cunosteam...
Acum mi se oferea mai multa, mai deplina.
Sa o traiesc.
Sa ma ofer Iubirii si Credintei.-
Era ce mi se propunea.
Invitatia, era sansa:
sa descopar adancimile tanjite, profunzimile visate in nestiinta.

Si totul era lumina.
Fara urme, umbre, praf.
Si in acelasi timp, un zambet mi-a fost desenat.
Zambetul libertatii, prin Har.
Zambetul insotit de lacrima pocaintei.
Zambetul implinirii, prin Cuvant, prin Jertfa si Promisiune.

Si am crezut.
N-am intrebat "De ce?"
Nu vroiam sa stiu.
Nu meritam, oricum.
Am acceptat si am intrat.
In viata noua, alaturi de Cristos.
Totul incepea cu o cruce si doi ochi blanzi si siguri.
Acolo, aici, e locul tau.
"Intra in a Mea bucurie".
Aici e viata. Asta imi doream.
Si nu mai plec.
Nu mai sunt limite, pereti...
Este doar o mare ce m-asteapta s-o inot...
Pana la mal.
Si nu e apa, e doar timp.
Si e putin, atat a mai ramas.
Pana cand Promisiunea si Cuvantul se vor implini.

Pentru ea, care nu a mai vrut sa stie, si a crezut.