iulie 24, 2008

Analiza asupra vietii


Cum ai descrie viata crestina pe pamant?

8 iulie- data primirii acestei teme.
Azi e 24 iulie. Multe zile scurse.
Am avut in minte tot timpul tema. Dar nu am vrut sa scriu doar ca pe o datorie, doar ca sa imi indeplinesc sarcina. Vreau sa fie mai mult decat o pagina umpluta cu litere. Vreau sa fie o viata, un Cuvant, o traire.


...Si cum as putea sa ma refer la o viata crestina pe pamant, fara sa ma refer la altceva decat la ceea ce traiesc?
Cum as putea scrie ceva ce nu traiesc? De aceea m-am autoobservat si autoanalizat, in timpul scurs de atunci, in ultimele lupte.
Pentru ca, da! O prima caracteristica a vietii crestine este, dupa cum vad eu, aceea ca este o lupta.
O lupta pentru integritate, pentru curatie, pentru adevar trait si dragoste infaptuita.
O lupta permanenta cu tine si cu forte invizvibile, dar simtibile. O lupta ce te poate stoarce de puteri, dar o lupta pentru care ai asigurate niste arme puternice.

Unul din moto-urile mele este: Traieste in lumina! Mai cred ca o viata crestina, de copil al lui Dumnezeu, este o viata traita in lumina.
Ce inteleg prin asta?
Mi-a zis cineva ieri: "Nu face nimic de care ti-ar fi rusine sa apari la televizor". Asta e. Nu face nimic ce te-ar rusina in fata oamenilor, in fata vreunui om. Ai grija la cele ce te-ar putea rusina in fata lui Dumnezeu.
De multe ori m-am gandit, nestiind daca e bine sau nu sa ma comport intr-un anumit fel intre tineri, de exemplu:"Acest comportament l-as putea avea; l-as avea, daca ar fi aici mami sau tati?" Si de multe ori am spus tot eu:"Nu, n-as putea sa fac asa daca ei ar fi aici." Respect, rusine, constiinta autoritatii. De multe ori ne gandim: "Eu sunt in Har, Domnul m-a iertat deja; asta nu ma face un lepadat de Cristos, pentru ca nu faptele mele imi aduc salvarea." Si avand acest gand, aceasta incredintare, ca paravan, nu facem bine ce facem. De aceea este bine sa avem constiinta ca sunt unii oameni pusi in viata noastra carora trebuie sa le acordam respectul, ascultarea, supunerea noastra.
Cred ca gandul la mami si la tati de multe m-a ferit in vremea tineretii mele.
In lumina. Faptele noastre sa poata fi cunoscute de toti oamenii, fara ca acest lucru sa ne aduca prejudicii. Doua caracteristici pana acum: lupta, lumina. A treia? O banuiesc pe fuga.

Mai ales ca tanar/a, cum sa te comporti dupa placul Domnului? Toti isi urmeaza incredintarea ce o au, toti respecta limitele ce cred ca le sunt puse personal. Ma intreb doar: nu or fi aceleasi limite pentru fiecare copil al Domnului? Si acum probabil stiti deja ca vorbesc despre relatiile baiat-fata. Cred ca acest domeniu este ca o piatra de capatai in viata fiecaruia dintre noi, la momentul dat.
Nu fac referiri la nimeni decat la mine.

Viata crestina traita, nu doar vorbita, a unui tanar, este
o lupta, ce trebuie dusa in lumina, lupta castigata de foarte multe ori...prin fuga!

"Fugi de poftele tineretii", rasuna si azi indemnul destoinicului frate Pavel, si pentru noi, tinerii secolelor peste XX. Ce inteleg prin pofte? Care pofte? Care pofte...as enumera flirtul, dorinta, placerea. Dorinta de a nu fi singur in asteptarea ajutorului potrivit. Placerea de a te simti apreciat, dorit, interesant, placut. Chiar dorinta de apropiere fizica si chiar psihica de vreun dragut si stimabil semen, sub diferite motive.
Am in minte un proaspat exemplu de fuga. Fuga de aceasta placere, din intuneric, departe. In mediu securizant, crestin, in relatii sanatoase de prietenie si fraternitate. Da, se pot intampla si acolo. Am ales sa fug, chiar daca prin asta am pierdut multe si am castigat singuratate. Am fugit, dar am gasit pacea, linistea, impacarea, incredintarea ca a fost cea mai buna alegere. Este greu sa pierzi, poate , prieteni buni, pentru ca fugi, te retragi si esti inteles gresit. Ei nu puteau pricepe in acel moment ca doreai pentru ei ce este mai bun si ca ii doreai curati si neintinati, asa cum te vroiai si pe tine. Dar a venit momentul cand au inteles. Si ti-au multumit ca atunci ai fugit sau ai spus NU.
Sunt lucruri cu care ne confruntam toti. E, uneori, pe langa greu, si neplacut- sa lupti, sa stai in lumina, sa fugi de pofte. Dar asta este viata crestina- Lupta, Lumina, Fuga. Daca nu traiesti in lumina, cum ai putea fi tu o lumina pentru cei din intuneric?

Trei cuvinte cheie. Ele cuprind multe, gandeste-te doar ce si cate altele cuprind si presupun fiecare.
Acestea sunt comportamente , reusite. Si au in spate sustinatorii, armele ce n-au fost date pentru a iesi biruitori in toate. Viata crestina este o viata complexa, centrata pe cei din jur, pe iubire si slujire neconditionata, centrata pe cruce si cu ochii tinta la Isus.
Cel ce traieste viata dupa placul lui Dumnezeu are la indemana o serie de arme pentru a iesi biruitor. Acestea ne stau la dispozitie, tot ce avem de facut este sa credem ca folosindu-le, biruim.
Ele sunt: rugaciunea, Cuvantul scris al lui Dumnezeu si postul. Aceasta puternica arma pe care nu suntem de multe ori in putere de a o folosi. Toate acestea ne-au fost puse la indemana , trebuie doar sa le punem in functiune. Si, lasandu-ne invatati si condusi de Duhul Sfant, sa traim in voia lui Dumnezeu, in placerea Lui, recunoscandu-i suveranitatea si fiind recunscatori pentru ea.


Doamne, da-ne intelepciune, putere si iubire pentru a trai o viata placuta Tie. Sa fim tineri si tinere dupa inima Ta, liberi de oameni si pamantesc, gata de zbor si activi in lucrarea Ta. S afim o sare cu gust , constienti ca influenta noastra ajunge pana departe si ca Numele Tau este sau nu este proslavit prin viata noastra.

iulie 20, 2008

12-19 iulie 2008

Nu stiu cat timp am, pana ma biruie iarasi somnul.
Dormeam si nu am mai putut dormi datorita tusei ce am capatat-o in ultimele zile.
Si chiar cand incepi sa o tratezi, se face tot mai rea- cica astea sunt primele semne de vindecare.

O saptamana...n-am fost.
Am fost altundeva- un inger printre mai multi.
A fost o saptamana indescribible.
Si mi-am dat seama de asta numai cand am inceput sa povestesc :)

Mai multe cuvinte altadata. Acum doar las imagini sa vorbeasca

Imagini de viata. :)
Adevarata viata, in Cristos.
Cadrul desfasurarii actiunii, vazut pe orizontala

Cadrul, vazut in perspectiva, cu privirea unde-i e locul: in sus!
Baietii la Baza;))
Noi si-al nostru acoperamantLa uscat
Prea frumoasa.

Cu TamTam la soricel;))
Albert...ma intreb ce l-a facut sa- si ia capul in maini:-/
Dupa cum vedeti
Si badminton...in sfarsit ne-am amintit de el, in penultima zi:P. Mai bine mai tarziu decat deloc.
Aici se poate vedea echipa mea:P Soricel:)>:D< Prin padure, spre SUSVeselia:)
Venind...
A ingenuncheat Robotzelu':)
Together, in the great adventure:)

Singura prietenie de pret este cea care s-a nascut fara motiv.
Cei mai dragi:)
Ignora-ma pe mine, important aici era protejatul meu;))Ado
Place poza asta muuult:)


Avem pe Domnul, avem valoare:) Si ne bucuram impreuna, in EL, unde suntem oameni noi si frumosi.
Maretia Lui imi umple inima...!
EL E TOT.
:)O pereche de frati si una de surori:)
Noi trei:)
Relax:P

To be continued...

iulie 11, 2008

Time and again


...Necunoscut inca si fara renume,
Dar e de-ajuns ca are-un nume:
ALLEANT.

Reamintirea aceasta este pentru maine, 12 iulie, cand se fac 23 :)
Mai multe cuvinte ar fi de prisos. El ar intelege:)

Cand ma voi intoarce
Nu vreau sa plangi cand nu voi fi cu tine
Caci chiar de-oi fi departe,eu,te voi purta cu mine
Si gandul tau si vocea ta,ma vor pazi de lume
Cand pentru mine tu inalti,spre cer o rugaciune
Eu voi simti ca-n dreapta mea,un inger se va pune
Si el ma va pazi,ma va-ndruma,spre cele bune
Asa ca n-ai de ce sa plangi,cat timp voi fi departe
Promit atunci sa te iubesc,mai mult,cand m-oi intoarce
Cadou frumos,cu ochii mari si cu sclipiri nebune
Esti totul pentru mine,esti,viata,esti minune...
publicat in 30 mai 2006.

Mai multe de la el si din el, aici.

iulie 09, 2008

Primonada


Astazi sunt cu poeziile.
Readuc in post o creatie de la prime.
Domnul sa le binecuvanteze pe prime si pe primi si pe cei care aplica la statutul de primi si prime, cu intelepciune si dorinta tot mai arzanda de a-L cauta pe El si de a-L gasi, pe cel care i-a adus impreuna si ii doreste impreuna, neseparati de distante si alte cele.
Primii..cine sunt?
O binecuvantare si...as vrea- o lumina.
Asa sa-L lasam pe Dumnezeu sa ne faca!

...
Rime de la prime
...

Titlu: Un fel de glossa...
Autor: Un fel de...raze


Cand soarele nu-si face datoria
Si lacrima-ti ingheata pe obraz,
Atunci iti mai ramane doar taria
De-a pune mana pe un nou macaz.

Priveste sus, de unde-ti vine izbavirea
Si lacrima ineac-o in abis.
Asa nu uiti ca El ti-a dat menirea:
Traieste mai curat si mai profund ca intr-un vis.

Cand soarele nu-si face datoria
Si simti cat de aproape ti- e pieirea,
Gaseste in Iubire armonia
De-a fi, de-a sti si de-a inainta.


17 februarie 2008

Caut un om

Ezechiel 22:30:"Caut printre ei un om care să înalţe un zid, şi să stea în mijlocul spărturii înaintea Mea pentru ţară, ca să n-o nimicesc; dar nu găsesc nici unul!"

Caut un om! Anuntul de milenii
Cu glas de bronz rasuna si acum.
Nevoia a crescut de-a lungul vremii
Caci zidul cade prada buruienii
Si in spartura-s valatuci de fum.

Caut un om! Raspunde DA chemarii,
Caci omul cautat poti fi chiar tu.
E vremea luptei, vremea angajarii,
Caci a crescut nevoia implicarii,
In urma milioanelor de NU.

Caut un om! Fii tu mijlocitorul,
Inalta tu prin rugaciune zid!
Pune-ti in ruga dragostea si dorul
Si, stand la sfat cu Insusi Creatorul,
Sa vezi cum ranile din zid se-nchid.

Caut un om! Fii omul ce raspunde:
"Aici sunt, Doamne, fie voia Ta.
Pune-ma-n spartura orisiunde,
Dar lasa Duhul Tau sa ma inunde.
Si rezultatele...se vor vedea!

Caut un om! Anuntul e valabil
Si chiar din zi in zi tot mai actual.
Implica-te, matur si responsabil,
Caci se-ntrevede-n zare, implacabil,
Al vremii de-ndurare act final.
AMIN

iulie 08, 2008

Timp de toate minus ceva


Avem timp pentru toate. Să dormim,
să alergăm în dreapta şi în stânga,
să regretăm ce-am greşit şi să greşim din nou,
să-i judecăm pe alţii şi să ne absolvim pe noi înşine,
avem timp să citim şi să scriem,
să corectăm ce-am scris, să regretăm ce-am scris,
avem timp să facem proiecte şi să nu le respectăm,
avem timp să ne facem iluzii
şi să răscolim prin cenuşa lor mai târziu.
Avem timp pentru ambiţii şi boli,
să învinovăţim destinul şi amănuntele,
avem timp să privim norii, reclamele sau un accident oarecare,
avem timp să ne-alungăm întrebările,
amânăm răspunsurile,
avem timp să sfărâmăm un vis şi să-l reinventăm,
avem timp să ne facem prieteni, să-i pierdem,
avem timp să primim lecţii şi să le uităm după-aceea,
avem timp să primim daruri şi să nu le-nţelegem.
Avem timp pentru toate. Nu e timp pentru puţină tandreţe. Când să facem şi asta murim.

-poezie de Octavian Paler, din Scrisori imaginare

Pacat. Ce-i mai frumos, mai rodnic, mai vesnic, lasam pe ultima suta de metri, cand consideram ca le-am facut pe toate celelalte. Si ce frumos ar putea fi umplute restul cu putina tandrete, dragalasenie, prietenie, pasare, iubire. Ce usor...daca am vrea si am pune pe altii inaintea noastra, daca ne-ar pasa, daca am aprecia , daca altii ne-ar bucura, cu o bucurie neegoista si iubire neinteresata ce am putea avea...
E pacat si ca nu vrem sa vedem cand altii se intorc spre noi cu o farama de simpatie, nu vrem, tipam, sau tacem, lovim sau atragem prea aproape; in orice caz, nicicum nu procedam corect, astfel incat doua farame sa nasca o prietenie, simpatie, ajutor...decat pentru o clipa, pentru a disparea cu totul in clipa urmatoare, cand se transforma in ceva mai rau si mai durabil.
E pacat ca ne numim oameni dar nu ne comportam ca atare. De mii de ani.
Dar nu pentru mult timp de-acum incolo.

iulie 07, 2008

Inainte si Dupa...cruce

...am primit o tema in seara asta. Stie Domnul ce-mi trebuie si imi da:)

"Ce inseamna crucea pentru tine?"


O sa incep cu asta, exact ce mi s-a strecurat prin mine de cateva minute, de cand imi pare rau....ca de multe ori, fara sa vreau, fara sa stiu, "virtutile se pierd in interese, precum fluviile in mari".
Doare sa stii ca fara sa stii, tu esti acela care ai nascut o lacrima in ochii celui din fatza ta sau din spatele tau, depinde unde l-ai lasat. Doare sa stii ca un ochi e trist pentru ca tu nu stii.
Doare sa te gandesti la cruce.
Doare sa-ti amintesti ca tu esti...doare sa ma gandesc ca eu sunt motivul crucii si ca sunt un motiv neimplinit, desi crucea a implinit Iubirea. Si doare sa vad ca eu nu. Eu nu o implinesc si nu o traiesc.

N-am meritat si nu o voi merita vreodata. Dar asta-i Dragostea.

Ce inseamna crucea pentru mine...

Crucea determina o delimitare. Un inainte si un dupa. Nu temporal, nu spatial.
Un inainte si dupa ce inglobeaza vise, atitudini, temeri si curaj, priviri si istorii.

Inainte si dupa crucea pusa ca centru al vietii. Inainte si dupa crucea traita si inteleasa, mai mult decat contemplata.

Crucea, acest obiect al torturii, spun unii...
Crucea, aceasta implinire a Dragostei, o consider.
Crucea, acest manual de iubire, materialul cel mai practic al Celui mai bun Didact in materie.
Crucea, acest model de viata, purtat in inima fiecaruia ce tanjeste dupa ce-i lipseste...
Crucea.

Sa o traiesc, si nu sa scriu despre ea, este scopul. Sa o port si sa-L dau jos de pe ea pe Isus, sa-L las sa fie viu in pagina mea si in trairea mea. Eu sa stau pe ea, pe acest instrument al pacii intre om si Dumnezeu, pe ea, prin care viata mea a fost transfromata intr-un mare PLUS.

Crucea inseamna moarte sigura.
Dar pentru mine, acceptarea jertfei de la cruce inseamna viata sigura si in siguranta.
Legatura intre cer si pamant, crucea ma leaga de Cer.
La cruce mi s-au deschis ochii si mi-am vazut nimicnicia si goliciunea. La cruce, sub ea, mi s-a desenat zambetul nepieritor, la cruce am invatat si inca invat cum sa parcurg drumul spre Casa.
La cruce plang si-mi pare rau, acolo ma caiesc si acolo ma pocaiesc; la picioarele zdrobite...
Acolo lacrimile mele devin utile si dorurile mele sfinte.
La umbra crucii simt Bratele care ma iarta si ma intaresc. Acolo gasesc odihna si pacea de care vrea sa ma fure lumea asta rea. Acolo visele mele prind viata si acolo mor altele. Acolo prind culoare si dispare paloarea.
La cruce invat sa pretuiesc Harul si invat sa traiesc prin el.

La cruce ...unde nu ar fi nimic daca nu ar fi Isus. El face totul acolo, prin el prinde ea valoare. Acolo, unde EL a aplicat Invatatura, unde a implinit scopul si unde a infaptuit Cuvantul.
Acolo incep si eu, luand exemplul.
Acolo devin altfel, in El.

Nu mai vreau sa o departez de centrul vietii mele. Vreau sa o pastrez netaiata si intreaga, asa cum este si iubirea Lui pentru mine, chiar daca nu o merit.

Asa sa fac. Sa traiesc vindecata de pacat si de lume, sa traiesc bolnava de Cristos. AMIN









You're my Healer

You hold my every moment
You calm my raging seas
You walk with me through fire
And heal all my disease

I trust in You
I trust in You

I believe You're my Healer
I believe You are all I need
I believe You're my Portion
I believe You're more than enough for me
Jesus You're all I need

My Healer, You're my Healer

Nothing is impossible for You
Nothing is impossible for You
Nothing is impossible for You
You hold my world in Your hands

Resistire hasta el fin, voy a acabar la carrera

Dupa ce am cantat si am simtit ca "me da igual" de todo, am gasit...
Si chiar daca acum me daigual de todos tambien, nu-mi place un singur lucru; ca simt ca fac nimic. Toata ziua facand nimic, asteptand pe nimeni, uit ca de fapt sunt in mijlocul luptei. Adica nu uit, dar simt ca parca as uita...

Dar uite ca am gasit si ceva care sa ma anime putin; o afirmatie pe care trebuie sa mi-o lipesc pe inima , in gand: Voi reusi, voi rezista, o voi scoate la capat. Pentru ca Te am pe Tine. Si Tu nu stai degeaba, chiar daca mie asa mi se pare.



Si no te tuviera a vos
Como costaría sobrevivir
Si no te tuviera a vos
En un mundo sordo para sentir
Estamos tan solos tan apasionados
que es facil herirnos
por cualquier costado
que el soñar despiertos
es un gran pecado.

Si no te tuviera a vos
Que estas caminando en busca del sol
Si no te tuviera a vos
Que estas esperando un día mejor
En un precipicio
Casi sin salida
Con toda la bronca
Y la rebeldía
Para resistir
Tanta pesadilla
Pero aquí estas
Y a mí lado vas
Y gritamos juntos

Resistiré
bandera blanca al corazón
Resistire
cualquier ataque a la emoción...
La hipocresía, la mentira
La idiotez, la sin razón
Resistiré, resistiré

Resistiré la cobardia no se puede
Resistiré las apariencias
y el que diran todos los moldes
la prepotencia, la indiferencia
resistiré
Resistiré, resistiré..

Si no te tuviera a vos
Que me pones alas para volar
Si no te tuviera a vos
Que vivís a pleno para sentir
En este vacio sin razón ni rumbo
contar sin sentido y miedo profundo
a ser uno mas sin poder soñar.
Si no te tuviera vos
Que estas caminado en busca del sol
Si no te tuviera a vos
Que estas esperando un día mejor
En un precipicio
Casi sin salida
Con toda la bronca
Y la rebeldía
Para resistir
Tanta pesadilla
Pero aquí estas
Y a mí lado vas
Y gritamos juntos

Resistiré
bandera blanca al corazón
Resistiré
cualquier ataque a la emoción...
La hipocresía, la mentira
La idiotez, la sin razón
Resistiré, resistiré

resistiré
porque la vida es un desafio
resisteré
porque si siento es que estoy vivo
porque te tengo aquii conmigo
y vale la pena
amigo mio
resistiré
resistiré
si no te tubiera a vos
como costaría sobrevivir
RESISTIRÉ

iulie 06, 2008

Inspiratie divina

...acesta este cea mai potrivita descriere a ceea ce am citit si pse poate citi si mai jos...
Da, imi amintesc si eu acele momente unice care au hotarat apoi destine, stari, simtiri :)
E minunat sa vezi ce poate face ascultarea in Duhul, de Domnul.

Plimbarea cu taxiul


Acu douazeci de ani lucram ca si taximetrist ca sa ma intretin.
Cand am ajuns la 2:30 AM, cladirea era acoperita in intuneric, doar cu exceptia unei singure lumini la parterul unei ferestre...
In asemenea circumstante, multi taximetristi ar claxona o data sau
de doua ori, ar astepta un minut si apoi ar pleca.
Dar am vazut prea multi oameni saraci care depindeau de taxi ca fiind singurul lor mod de transport. Daca nu mi se parea un pericol, intotdeauna mergeam la
usa.
Deci am mers si-am batut la usa. " Doar un minut" raspunse o voce
firava, a unei persoane mai in varsta.
Auzeam ceva fiind tras de-a lungul pardoselii.
Dupa o pauza lunga, usa s-a deschis. O femeie mica de statura, in jur de vreo 80 de ani statea in fata mea.
Purta o rochie colorata si o palarie mare cu un material de catifea prins pe ea, ca si o femeie dintr-un film din anii '40.
Langa ea era o valiza mica de nailon. Apartamentul arata ca si cum nimeni n-a mai locuit acolo de ani de zile. Tot mobilierul era acoperit cu cearsafuri. Nu
gaseai nici un ceas pe pereti, nici bibelori sau alte lucruri pe rafturi .
Intr-un colt era un panou plin cu poze peste care era pus un suport de sticla.
"Ati putea sa imi duceti bagajul pana la masina?"zise ea. Am dus
valiza la masina si apoi m-am intors sa sa o ajut pe femeie.
Ea m-a luat de brat si am mers incet spre masina. A continuat sa-mi
multumeasca pentru amabilitatea mea.
"Nu e mare lucru" I-am zis eu. " Doar incerc sa-mi tratez pasagerii in felul in care as vrea ca mama mea sa fie trat! ata"
" Oh, sunteti un baiat asa de bun!" zise ea.
Cand am intrat in masina, mi-a dat o adresa, si apoi m-a intrebat:
" Ai putea sa conduci prin centrul orasului?"
"Nu este calea cea mai scurta" am raspuns eu rapid.
" Oh, nu conteza" spuse ea. " Nu ma grabesc. Eu acum merg spre ospiciu...".
M-am uitat in oglinda retrovizoare. Ochii ei erau scanteitori...
" Nu mi-a mai ramas nimeni din familie..." a continuat ea."
Doctorul spune ca nu mai am mult timp..." In tacere am cautat ceasul de taxare si l-am oprit. "Pe ce ruta ati vrea sa merg?" Am intrebat.
Pentru urmatoarele doua ore am condus prin oras. Mi-a aratat cladirea unde odata ea lucrase ca si operator pe lift.
Am condus prin cartierul unde ea si sotul ei locuiau cand erau proaspat casatoriti. M-a dus in fata unui magazin cu mobila care odata fusese o sala de bal unde obisnuia sa mearga la dans pe vremea cand era fata.
Cateodata ma ruga sa opresc in fata unora cladiri sau colturi de strada si statea acol! o in intuneric, contempland in tacere.
Cum prima aluzie de soare sa aratat pe orizont, mi-a spus dintr-odata: "Sunt obosita... Hai sa mergem."
Am condus in tacere spre adresa pe care mi-o daduse.
Era o cladire ieftina, ca si o casa mica , cu un drum de parcare care trecea pe sub o portita.
Doi oameni au venit spre taxi cum am si ajuns acolo. Erau ateniti si concentrati aspura fiecarei miscari pe care o facea femeia. Am deschis portbagajul si am dus micuta valiza pana la usa.
Femeia a fost asezata deja intr-un scaun cu rotile.
"Cat va datorez?"a intrebat ea, in timp ce-si cauta portmoneul.
"Nimic" am zis eu.
" Dar trebuie si tu sa te intreti."
"Nu va faceti griji..sunt si alti pasageri" am raspuns eu.
Aproape fara sa ma gandesc m-am aplecat si i-am dat o imbratisare.
Ea m-a strans cu putere..
" Ai facut unei femei in varsta un micut moment de bucurie" spuse ea.
"Multumesc."
I-am strans mana si apoi am plecat in lumina diminetii.
In spatele meu, o! usa se inchisese... Era ca si sunetul de
incheiere a unei vieti...
Nu am mai luat alti pasageri in tura aceea de lucru.
Am condus pierdut in ganduri... Pentru restul zile de-abia puteam vorbi.
Ce ar fi fost daca femeia aceea ar fi dat peste un taximetrist manios, sau unul care ar fi fost nerabdator sa-si termine tura?...
Ce-ar fi fost daca as fi refuzat sa iau comanda, sau doar sa claxonez o data si apoi sa plec?..
Uitandu-ma in urma. nu cred ca am facut ceva mai important in intreaga mea viata.
Suntem conditionati sa credem ca vietile noastre se invart in jurul unor momente marete. Dar adesea aceste momente marete ne iau prin surprindere - frumos impachetate in ceea ce altii ar considera ceva putin, ceva neinsemnat.


OAMENII S-AR PUTEA SA NU-SI AMINTEASCA EXACT CEEA CE
AI FACUT SAU CEEA CE AI SPUS, DAR INTOTDEAUNA ISI VOR
AMINTI CUM I-AI FACUT SA SE SIMTA!

Articol preluat de aici

iulie 04, 2008

El, cu iubirea, incepe si termina

"Privesc la Tin', Cel ce-mi dai viata.
Tu incepi si duci la bun sfarsit,
Tu implinesti fiinta si lucrarea;
Doar iubirea Ta m-a implinit."

Astea versuri imi rasuna in dimineata aceasta.
"Cel ce imi da viata" este El. Mie si tie si ei, careia deja i-a si luat-o.
El implineste ce are de facut cu fiecare pe acest pamant si cand planul Lui se implineste, cand ne-am atins telul propus de EL pentru noi, curma. Spune "Gata".
Nu stim cand planul Lui va fi 100% implinit cu noi. Nu stim care mic lucru reprezinta exact acela pentru care am trait. Nu stim cand pagina noastra de viata pamanteana ajunge la ultima. Nu stim cand se va inchide si acest lucru nu sta in puterea noastra.
Tot ce putem face este sa traim in El, in sfatul Lui, calauziti de Lumina si Cuvant.
Sa traim incercand sa descoperim acel "ceva" pentru care ne luptam.
Sa traim in dragoste, ca niste copilasi. Si daca stim sa fim ca ei, a noastra va fi Imparatia.
Copiii Lui, robii Lui, adica noi, nu putem face nimic singuri. Tot ce incepem cu El incepem si nimic nu am putea termina fara El, fara intelepciune, calauzire, sustinere si putere din partea Lui.
Sa-L recunoastem Domn peste noi si sa-I recunoastem suprematia, in toate activitatile noastre.
"Doar iubirea Ta m-a implinit"- nu pentru ca m-ar fi dezamagit altele, nu pentru ca nu am iubit altceva. Ci pentru ca a Lui e singura veritabila si apta de a implini , de a stinge setea sufletului meu, de a satura pentru totdeauna foamea ce este-n mine; dorul ce il am dinainte de a sti cine sunt si ce caut. Si dorul creste cu atat mai mult cu cat aflu ca sunt din El, a Lui si ca-L caut pe El.
Pentru ca El m-a gasit intai si m-a iubit, m-a pus acolo unde imi este locul- pe drumul catre Casa Lui,ce va fi si a mea.

"Da, suntem plini de incredere si ne place mult mai mult sa parasim trupul acesta, ca sa fim acasa la Domnul. De aceea ne si silim sa-i fim placuti, fie ca ramanem acasa, fie ca suntem departe de casa. Caci toti trebuie sa ne infatisam inaintea scaunului de judecata al lui Hristos, pentru ca fiecare sa-si primeasca rasplata dupa binele sau raul, pe care-l va fi facut cand traia in trup."

Interesaţi de pagina de viaţă