februarie 28, 2009

Declaratie de independenta. Marturisim acum...

Se termină şi a doua lună a anului...Nu credeam că o să o mai ajung...într-un fel sau altul, mă credeam departe de axă timpului , când ne aflam încă la începutul anului.

Totuşi, la începutul anului, am aruncat nişte provocări, unor tineri iubiţi. Cu scopul de a creşte fiecare în parte şi împreună din aceeaşi rădăcină , spre acelaşi vârf, care este Isus Cristos.
De atunci până acum am mai sondat terenul, să văd cum fiecare îşi îndeplineşte "porunca" :)

Şi în cele ce urmează o poruncă împlinită veţi citi. Se vroia a fi ceva...ceva de pus pe blog; un eseu, un vers, sau altceva. Dar mă bucur tare mult, pentru că îmi sună ca o mărturisire, ca o declaraţie de independenţă- faţă de lume şi încătuşarea în dependenţa de Independent- de Dumnezeu.
Numele Lui să fie lăudat , pentru că schimbă vieţi chiar sub ochii noştri.

Atât de la mine...dau cuvântul surorii mele , Timeea.


În sufletul meu nu e loc de nimic altceva...doar de inima Ta...
Da..Îţi mulţumesc pentru că eşti atât de minunat...
Îţi mulţumesc că mă iubeşti atât de mult şi că ai făcut atâtea lucruri pentru mine..deşi nu meritam..Tu ai ales să mă binecuvântezi cu lucruri minunate.
Îţi mulţumesc că m`ai scăpat din robia păcatului şi acuma sunt eliberată...
Stiu că Eşti aici...şi nimic rău nu mă poate atinge.
"fiecare este robul lucrului de care este biruit".2 petru 2:19
Mult timp am fost şi eu rob al diverselor lucruri lumeşti...nu mi`au servit la nimic... şi nici
dorinţa de a face ceea ce credeam eu că e mai bine pentru mine, fără a ţine cont de sfatul celor de lângă mine.
Vreau să spun azi "Nu" oricărui lucru care m`ar putea robi.Domnul m`a salvat înainte să fie prea târziu.
Şi acuma sunt eu şi cu Tine, Doamne, atât de fericiţi:)
Păcatul..te face să crezi că nu mai ai scăpare, dar...o uşă s`a deschis pentru mine...Ceru` ntreg.. .
Tu îmi şopteşti zi de zi să păşesc încrezătoare spre viitorul împreună cu Tine...
Îmi şopteşti să nu mă tem; de niciun om, de niciun lucru care m`ar putea face rob al păcatului...pentru că Tu eşti cu mine.
Datorită Ţie sunt ceea ce sunt azi. Si vreau să cresc în fiecare zi`..mai mult..împreună cu Tine, Doamne`.
Este o singură cale`...şi nu vreau să o ratez...Ajută`mă să împlinesc întotdeauna voia Ta.
Domnul să fie cu noi toţi..ca să cunoaştem şi să îndeplinim planul Lui.

Şi zic, cu toată inima: AMIN.

Atât pentru seara asta.
Maranata!

februarie 27, 2009

Amarul?....



Amarul tău ce culoare are?

Tocmai am vorbit cu Mircea şi l-am rugat să îmi explice cum stă treaba cu amarul...că şi-l bea; că e alb...şi a zis că glumeşte; el de fapt bea lapte, care e alb.

Şi am rămas cu gândul că mi-aş bea şi eu amarul- presupunându-se că aşa dispare.
Dar mă tot gândesc şi , deşi îl simt în seara asta tare bine, nu îl pot vedea.
Şi tot gândindu-mă ce culoare are al meu amar, am ajuns la concluzia că este transparent, invizibil, pentru că este inexistent.
Amarul meu a fost băut mai demult. Şi nu a trebuit să îl beau eu, deşi aşa meritam...
L-a băut pentru mine Isus. M-a izbăvit de încercarea asta din care nu aveam cum să ies vie dacă eram supusă la ea. A băut El amarul meu...
Te întrebi poate de ce îl mai simt acum pe amar(aşa am zis mai sus) dacă nu mai există.
Nu mai există, da. Dar cineva care nu e deloc prieten cu mine şi nici eu cu el tot mă minte şi vrea să mă facă să cred că eu mai am amar...pentru că vrea să mă tragă în împărăţia lui neagră şi plină de amar. Vrea să îmi tulbure încrederea pe care o am în Izbăvitorul meu şi vrea să pun la indoaiala puterea lui Dumnezeu de a mă fi scăpat chiar atunci pentru tot amarul ce avea să vină în viaţa mea. Aşa că amarul meu a fost băut chiar înainte de a fi apărut.
Mulţumită lui Isus, care , în ascultare, m-a iubit până la capăt. Şi ce capăt...

Deci e gata cu amarul.
Am îngenuncheat ...de bună voie, ca să nu se recurgă la obligativitate. În faţa crucii, îngenuncheat; cu faţa în pământ de ruşine şi de apăsare, dar apoi ridicată spre Cer, în semn de recunoştinţă şi liberă de amar.
Cu ochii îndreptaţi spre cer, căci Îl aştept.
Să ai ochii liberi de tot ce-i pământesc; să ai inimă liberă de tot ce-i omenesc; să ai mâinile libere de orice sânge vărsat în ştiinţă sau neştiinţă; să ai mintea liberă de orice legătură diabolică...acesta-i HAR. Să ai în faţă paharul plin de dă peste el de dragoste, iertare şi veşnicie cu Isus; şi nu plin de amar.
Aceasta-i puterea crucii; aceasta-i puterea lui Dumnezeu făcută cunoscută prin Domnul Isus.
Şi încă trăind pe pământ, îmi ridic ochii fiinţei , căci...

This worlds a tortured place to be
So many things to torment me
And as I stumble down this road it takes a toll
These days and nights I turn to You
No human hand can pull me through
No cosmic force or magic brew will ever do

But I can see it coming
You're not so far away

'cause I can feel Your power
Surging through the whole of me



God is there and He is watching
He tells me all is well
God is there, there's no denying
He's supernatural
Supernatural

Beyond this physical terrain
Theres an invisible domain
Where angels battle over souls in vast array
But down on earth is where I am

No wings to fly,
no place to stand

Here on my knees
I am a stranger in this land


I need an intervention
A touch of providence
It goes beyond religion

To my very circumstance



God is there and He is watching
The signs are everywhere
God is there, there's no denying
It's supernatural
Supernatural

In six days, the universe was made
Supernatural
And from the dead a man was raised
Supernatural
They say He walked across the waves
Supernatural
And I'll believe it to my grave

But I can see You coming
You're not so far away

'cause I can feel Your power

Surging through the whole of me

(DC Talk- Supernatural)

Sa traiesti vesnic, Mircea. Si multumesc. Sa fie Isus Domn si peste casa ta si peste a mea, amin.
Si poate gasesti si tu tema pentru compunerea pentru cenaclu. Inspiratia mea ai fost tu. Sa vedem cine-o fi a ta.

februarie 26, 2009

Trei dintr-o lovitura

Azi...trei mari imbratisari. Pentru trei speciali.

Tabita, de care mi-e dor si parca-i departe prietenia noastra. Dar imi este dovedit contrariul cand ne intalnim si vad iubire in ochii ei si vad acceptare si neuitare in bratele ei deschise.
Printesa, desi nu stiu cand si daca vei citi, dar eu tot ma gandesc la tine si te amintesc aici, desi nici poza cu tine nu am de curand.
Dar nu te-am uitat si nici nu o sa te uit :)
Vesnic sa traim si sa impartim si in Cer norisori cum am impartit unele aici, pe pamant.
>:D<

Vi-l mai prezint azi... pe Nelutu. E un drag de surior:P a carui fratioara m-a denumit. E un surior bun, de la care am avut unele lucruri de invatat.

Sinceritatea lui m-a apropiat poate de el...e unul dintre putinii oameni , chiar frati, cu care nu mi-a fost teama sa vorbesc deschis.
Domnul sa-l tina tare si sa-l duca din putere in putere si fie ca toate incercarile si cuptoarele prin care va trece sa il modeleze mai frumos dupa chipul Regelui sau si oamenii, cand se uita la el, sa Il vada pe Creatorul si Salvatorul lui.

Si daca azi tot e 26, inseamna ca alaltaieri a fost 24. Si cum nu am avut timp pana acum, o sarbatoresc acum si pe prietena mea, Duda. (Codruta).
Care s-a facut mare acum. 7 ani. Si ce prietene eram noi inca de cand era micuta.
Draga de ea; cate amintiri, cat m-a fericit vecinuta asta a mea. Cate "te iubesc"-uri am auzit din gurita ei, cate "gogo"(trad. muste, tantari) am omorat impreuna;)), cate gradinite am facut si cate cantece am cantat:P - la pian si pe langa;))
Domnul sa o creasca spre El ma rog si sa-L cunoasca si sa-L iubeasca, in adevar.


Pentru toti trei Ii multumesc Tatalui ceresc.
Trei hug-uri:)
>:D<
>:D<
>:D<

februarie 24, 2009

La re-vedere!

Când oamenii trec unul câte unul ,pe rând, pe scenă ce se numeşte viaţa ta, tu nu îţi pierzi sensul trăirii, căci Dumnezeu este Cel care rămâne: statornic, tot mai măreţ în dragoste şi har, cu tine, alături de tine, în tine.
:)
De la ei rămâne amintirea- o poză, un cântec, o poezie, un scris, un dar, un pix, un maimuţoi, un cuvânt cu ecou în veşnicie...
Dar Dumnezeu rămâne în tot ce eşti şi în tot ce faci, mereu.

Toţi oamenii de prin pozele de mai sus mi-au fost cei mai aproape, la un moment dat în viaţa-mi...sau în mai multe momente.
Unii oameni dispar pur şi simplu aşa cum au apărut de lângă tine; alţii sunt nevoiţi să plece; alţii poate nu ar vrea, dar...aşa e scris; unii rămân aproape ca distanţă, dar se îndepărtează sufletele.

M-am gândit de multe ori ...de ce mai îngăduie Domnul să ai o prietenie hrănitoare şi foarte apropiată cu cineva, dacă apoi se termină?
Şi mi-am dat seama că El ştie de cine am avut nevoie şi în ce moment al vieţii mele am avut nevoie de o anumită persoană din cele de mai sus.
Pe unii i-a folosit de mai multe ori şi cred că îi va mai folosi.

Domnul a dat, Domnul a luat, fie-i Numele binecuvântat.

Şi ei, voi, care mi-aţi clădit câte o cărămidă, care mi-aţi fost umăr de plâns sau tovarăş de râs...sau însoţitor de drumeţie sau frate mai mare, sau creier asociat la rezolvarea de probleme, sau "calorifer" când era aşa de frig...;))
Am fost ba "mâţa" Dorinei, ba geniul Ralucai, prima primelor, snowflake-ul Irinei şi Lizzie a lui Christian, zâmbetul senin pe faţa tristă a lui Andrei, medicul lui Mihai; umarul Alinei F.; prietena de suflet a lui Manu, sora mai mică a lui Dani zis primu' şi a lui Nelu, care mie mi-au fost şi ei fraţi de cruce şi într-adevăr, prieteni....am fost, ce n-am mai fost:P Şi ei, adică voi, mie...

Unele lucruri niciodată nu se uită. Şi oricât de mult ar vrea acum unii şi altele, amintirile cu voi nu mi le poate lua nimeni.

E dor de timpurile de demult...e dor de grupul care avea mai multe nume:P din Tg-Jiu, cu Amalia, Dănuţ şi Beni în frunte; e dor de doamna de româna şi de Raliu' meu...; e dor de taberele pe malul Someşului Rece, când eram una în Duh; e dor de zăpăcelile noastre şi de toate câte le făceam...; e dor de cântările şi deplasările cu Refidim, cu bătrânul basist şi Emil, Sandel, Doru, Mirabelă, Rahela...; e dor de castelele de nisip de pe plajele Palmei, de jocurile trivia şi de câte altele...

Acum mai am ce-i în Sibiu, pentru cât o mai fi. Am şi acum iubire şi momente memorabile cu Dede, cu cretzu', cu soricela, chair şi cu "cavalerii mei însoţitori", mai nou;)) sau cu alţii de prin împrejurimi; sunt şi acum oameni pe care o să-i regret mai târziu:)
Am destule şi acum.
Dar ce m-aş face fără tot ce am avut? Ce aş fi fără voi?, pe care nici nu vă mai găsesc, dar vă întâlnesc mereu pe coridoarele inimii şi amintirilor mele; pentru că aţi ştiut să le creaţi.

M-a apucat nostalgia vremurilor trecute în seara asta şi i-am dat un pic libertate de exprimare.

M-am intors putin pe cararile batatorite ale muntelui ce formeaza viaţa mea şi am cules pe drum flori ce aţi lăsat în drumul vostru spre...unde-aţi plecat şi voi. Sau...unde-am plecat şi eu.

La re-vedere! Îmi doresc.

februarie 21, 2009

Despre vacanţă

Cu cine mi-am petrecut vacanţa.




Printre culori şi cărţi de poveşti, înconjurată din toate părţile de iubire necondiţionată, bucurata şi bucurând...

S-a terminat şi începe ultima etapă.

Eben -Ezer pot spune până aici şi ştiu că nu degeaba, nu a fost Domnul cu mine până aici pentru ca acum să mă lase în voia altcuiva.
Rămân în voia Lui şi El va lucra mai departe la modelarea , curăţirea şi trecerea mea prin foc, pentru ca, atunci când El va considera de cuviinţă, să fie gata preţiosul vas de care El are grijă; nu-l poate da pe mâna oricui.

Semestru plin de învăţăminte vă doresc.

Şi dacă tot vorbim de semestrul II, să amintesc şi de sesiune.
Aş fi curioasă câţi s-au ţinut de hotărârea noastră de a ne ruga unii pentru alţii în sesiune.
Şi aş vrea să ştiu şi dacă aţi simţit puterea Lui în perioada aceasta.
Cât despre mine, Slavă Lui şi pentru voi. M-am bucurat să fac parte din acest mic "program" de rugăciune.
Poate nu ar fi rău să spuneţi şi părerea voastră.

Până când veţi îndrăzni, pace şi bucurie.

Iubiţi-vă unii pe alţii, aşa cum a iubit Cristos Biserica.

februarie 20, 2009

Nu-i prea tarziu, doar crede.



Autor/Artist
The Messengers


Cenusa-n jar

In Betania Isus a fost chemat
Caci prietenul sau Lazar e bolnav
Dar Isus a mai ramas langa Iordan
Caci avea cu Lazar un alt mare plan.

Dar se-apropie Isus, Isus
El vine cum a spus Isus, Isus
Chiar daca crezi ca-i prea tarziu
Si totul-i in zadar
Domnul Isus poate schimba
Cenusa ta in jar.

Lazar a murit si acum e ingropat
Patru zile au trecut si atunci in sat
Vine Isus pentru oameni prea tarziu
Dar pe Lazar din mormant il cheama viu.

Poate greul vietii bate iar la geam
Si in ganduri te framanti cu-atat amar
Pe carare nu vezi nici-un ajutor
Licaririle nadejdii, toate mor.

Dar se apropie Isus, Isus
El vine cum a spus Isus, Isus
Chiar daca crezi ca-i prea tarziu
Si totu-i in zadar
Domnul Isus poate schimba
Cenusa ta in jar.

Azi, Isus poate schimba raul din viata ta in bine...

Pentru toti cei care se simt goi, fara nimeni si nimic;
pentru toti cei care cred ca incercarea n-are iesire;
pentru toti care cred ca i-a uitat Dumnezeu sau ca nu-I pasa;
pentru toti cei care cred ca-i prea devreme sau prea tarziu;
pentru toti cei care isi aduna lacrimile intr-un burduf;
pentru toti care se simt reci si nepasatori si ar vrea sa arda pentru Dumnezeu;
pentru cei care simt ca nu mai au credinta- dar Adevarul este neclintit;
pentru cei care cred ca nu merita sa mai investesti in altii;
pentru cine da mult fara sa primeasca nimic;
pentru cine azi flutura steagul biruintei, dar plange cu cine nu poate sa faca acest lucru;
pentru mine, pentru tine, pentru noi.

Dar se-apropie Isus, Isus
El vine cum a spus Isus, Isus
Chiar daca crezi ca-i prea tarziu
Si totul-i in zadar
Domnul Isus poate schimba
Cenusa ta in jar.

februarie 19, 2009

Poate maine...

Se-aude pe drumul gândului meu
un ropot şi cânt ne'nteles...
e poate Iubitul, e poate chiar El...

Pe zi ce trece nu mă fac mai puternică. Cu fiecare zi puterea îmi scade şi dorul îmi creşte. Un dor care le acoperă pe toate celelalte. E dorul de împlinirea visului să zbor, de realizarea jocului pe norişori, de aruncarea pentru o veşnicie cu o abandonare completă, cea mai profundă şi cea mai absolută în braţele Domnului meu, pe care Îl aştept şi Îl ştiu tot mai aproape.

Pământul acesta mă seacă de puteri...
Mă trezesc în visul din vis izbucnind în plâns; lacrimile îmi ţâşnesc când le citesc copiilor poveşti; mă simt sugrumată şi aş plânge în hohote când îi văd cât sunt de mici şi drăgălaşi şi când mă gândesc la altele...la care nu mai vreau, de altfel.

Nu mă mai vreau robită de dorinţe pământene şi nici de doruri- momentan nu e niciun dor, dar dacă se iveşte vreunul?!?
Nu mai vreau.
Îl vreau pe Isus să zâmbească atunci când mă vede, din înălţimea Cerului, Îl vreau să se bucure de mine şi eu numai de El, permanent, să mă bucur.

Nu mă mai vreau atrasă de bucurii iluzorii şi nici trecătoare; nu mă mai vreau antrenată în eforturi care nu mă duc la El, care nu mă apropie de El, care nu-mi descoperă încă puţin din El.
În momentul acesta mă simt copleşită. De prezenţa Lui aici. Şi mă opresc, pentru că trebuie să-i acord toată atenţia.

[...]

"Sunt eu gata, sunt eu gata să vii? Cu toate slăbiciunile astea, cu toată nevrednicia mea...?"

?

"În slăbiciunea ta voi arătă puterea Mea. Dorinţele tale se vor ţine după Mine, pentru că eşti răscumpărată cu sânge scump. Le voi sfinţi, sunt trecute prin foc şi vor mai fi. Mirosul lor va ajunge până la Mine şi îmi va fi plăcut. Jertfele tale le cunosc şi inima ta ţi-o ştiu mai bine ca tine.
Dacă eşti gata?
Întreabă-te care este cea mai mare dorinţă a inimii tale, aşa , deznădăjduit de rea şi nespus de înşelătoare cum e...
Dacă mă doreşte pe Mine cel mai mult, da, eşti gata. Pentru că desăvârşită vei fi numai când Mă vei vedea pe Mine, în văzduh, coborând să vă fac drum liber spre lăcaşul ceresc; drum liber printre duhurile ce stau la pândă necurmat căutând să vă facă să vă pierdeţi , prin tot felul de atacuri. Numai atunci desăvârşirea vă va îmbrăca şi pe voi. Şi sunt gata şi Eu, aştept doar Cuvântul Tatălui.
Ne vedem curând, fiică.
Aşteaptă-Mă, căci nu voi zăbovi.
Doreşte-mă şi te vei bucura în veşnicie de Mine.
Te iubesc, Regele tău."

Da, Stăpâne. Inima-mi Te doreşte mai presus de tot. Să-Ţi fiu plăcută e ce mai vreau pe pământ.
Şi clipa o aştept când , mai presus de simţire, Te voi vedea faţă în faţă.
Te aştept.


februarie 12, 2009

10! Curat 10!

Nici nu ştiu cu ce să încep. E gata şi sesiunea penultimă. Azi mi s-a împlinit un vis vechi şi uzat de semestre şi forme absolvite. Nu s-a împlinit singur visul şi nu eu am meritul. Mi l-a împlinit Dumnezeu, pentru că, poate, acum e momentul să Îşi extragă gloria din curatul 10.

O să încep cu prima oră a anului, când am fost avertizată:

"Împrieteneşte-te dar cu Dumnezeu şi vei avea pace, te vei bucura iarăşi de fericire.
Primeşte învăţătură din gura Lui şi pune-ţi la inimă cuvintele Lui.
Vei fi aşezată iarăşi la locul tău, dacă te vei întoarce la Cel Atotputernic, dacă depărtezi fărădelegea din cortul tău."

Am stat înaintea Domnului şi m-am întrebat multe lucruri: Care este locul unde voi fi iarasi aşezată? Care este fărădelegea? , mai ales. Asta mă interesa mai mult decât prima.

În timp, am primit răspunsurile.
Şi astăzi, iată-mă! Aşezată iarăşi la locul meu.

10!
curat 10!
[/:D\]
<...şi m-am întors la locul de altădată, pentru că m-am apropiat de Dumnezeu şi am îndepărtat fărădelegea din cortul meu....>

Fărădelegile sunt câteodată aşa de greu de depistat....mai ales când nici nu te gândeşti la acel lucru ca fiind o posibilă. Dar Dumnezeu, care este un Dumnezeu gelos, consideră aşa. Şi mi-a dat harul să mă las eliberată. Şi mi-a confirmat că "asta era", prin faptul că m-a întors.

Rejoice in the Lord!
Cântecul din vară din tabără mi-a ieşit din inimă după ce am ieşit azi pe poartă facultăţii , şi un anume vers mi-a captat atenţia:
He makes no mistakes.

Niciodată nu face greşeli. Nu a făcut nici vara trecută când m-a dat jos de la locul acela. Nu a făcut nici acum când m-a pus înapoi.
Nu a greşit nici când tu ai avut restanţa sau restanţe. Nici când ai rămas singur sau înşelată de ce iubeai mai mult.
Nu a greşit nici când ochii verzi i-a transformat în albaştri şi nici când a dărâmat un castel construit din bucăţi de ideal şi vise de visători. :P
Dumnezeu nu face greşeli.

Greşeli putem face noi. Dar El nu.

Cred că atât am avut pentru acum.

Slăvit să fie Domnul , pentru că este minunat în tot ce face. Şi mai ales în tot ce este- pentru noi, dar independent de noi.

Mulţumesc pentru toate rugăciunile voastre din această sesiune.
Şi ceea ce vreau să ştiţi , să ţineţi minte, oricare ar fi rezultatele sesiunii voastre:
DUMNEZEU NU FACE GREŞELI.

>:D<

februarie 08, 2009

ioooi !!!




"Alerg spre premiul chemării cereşti...şi totodată, fug de poftele tinereţii, fug cât pot...."
Cu cât sunt mai departe de una cu atât sunt mai aproape de cealaltă.

Mă uit la oamenii ăştia japonezi din video-ul de mai sus şi m-a şocat disperarea ce se citeşte în ochii concurentului imbracat in robot mov(pe la minutul 1:30 si mai departe).
Parcă ar fi de viaţă şi de moarte. Parcă dacă ar cădea de pe bandă, ar cădea direct în iad...

Şi , da, aşa mi se înfiripă ideea, se naşte gândul.
Sunt foarte amuzante : jocul, reacţii, probe şi tot...dar omul acela parcă ar trăi o dramă- tragedia vieţii lui!

Şi mă gândesc la alergarea noastră , a celor răscumpăraţi...nu că i-aş exclude pe ceilalţi.
Suntem oameni toţi, arătăm la fel, avem aproximativ aceleaşi activităţi,
mergem la aceleaşi şcoli, muncim împreună; dar alergăm în mod diferit prin viaţa aceasta pământeană.

Unii aleargă în sensul în care aleargă banda rulantă. Şi li se pare că deţin controlul. Plăceri, EU nealterat de alţii, independenţă, ţintă, scop....până ajungi la capătul bandei şi ...ghici ce te aşteaptă la sfârşitul ei?!?

Dar e prea târziu. Nu o să mai poţi face nimic.

[M-am desconcentrat...e de vină o amintire care mi-a fost pusă drept în faţă. Ah, groapa aceea...
pe care mi-a fost frică să o umplu; verdele acela care nici măcar verde nu mai e...timpul acesta pe care poate dacă aş putea,
aş schimba ceva, ...sau poate că(asta e şi mai dureros) nu. ...
Dar mă opresc. Nu îmi permit să deschid acel cufăr în care
se află acel caiet cu zâmbete senine şi promisiuni deşarte....
Dije adios, fue el final. [...]
Hai, girl...reconcentrarea! ]

Ceilalţi, ca noi, alergăm în sens opus. Împotriva curentului. Cât e de greu! Uitaţi-vă numai la ei, parcă simulează viaţa noastră de alergare pământeană, conduşi de eternitate, cu scopul veşniciei...!
Trudă, obstacole(parcă nu ar fi de ajuns că alergi contra mersului bandei vremurilor), chin, disperare uneori.
Eu asta simt câteodată. Dacă nu mai pot? Dacă mă desconcentrez? (Şi e aşa de uşor...:( ), dacă, dacă, dacă....?!?

Dar fiţi pe pace, voi, alergători în maratonul pentru Cer...!

Alergaţi voi, dar nu cu puterea voastră; învingeţi obstacole,dar nu e meritul vostru;
sunteţi supuşi judecăţii şi voi, dar nu judecăţii voastre!!!
E puterea lui Cristos în voi, cea prin care înaintaţi plini de credinţă; e Harul şi Iubirea totală de Dumnezeu, cea care vă ţine;
e dreapta Lui judecată, una fără părtinire, cea cu care veţi fi judecaţi!

Când eşti slab, atunci eşti tare; pentru că poate numai atunci te ţine cu adevărat doar puterea cristică, nemaiîmpiedicată de eforturile si zbaterile tale.
Când eşti pe cale de a te desconcentra, atunci El se face auzit; pentru că ştie fiecare limită a ta şi ştie şi când să intervină şi cum.
Când eşti înşelat de sentimentele tale, atunci Cuvântul şi promisiunea Lui sunt mai obiective şi mai clare ca niciodată; pentru că nu inima ne-o urmăm, fiind nespus de înşelătoare, ci povaţa şi voia Lui.
Nu e un tiran, nu e un nemilos, nu Îi place să ne vadă chinuiţi pe banda aceasta , alergând în sens invers. Dar vrea să ne modeleze; scopul nu este să ne simţim bine, să fim comozi, să fim fericiţi cu price preţ.... scopul Lui pentru noi este să ne găsim feiricirea în dependenţa de EL, în Faţa Lui care ne luminează întunericul ce înconjoară banda, să găsim plăcere în vocea Lui abia şoptită care, totuşi, acoperă vacarmul şi strigătele de "încurajare" sau de dispreţ ale spectatorilor la partea noastră de "show". Voia şi scopul Lui este sfinţirea noastră, este Cerul Lui, veşnic, pentru noi!

Alergători în sens invers mersului vremurilor în care trăim, mai e puţin şi cursa se termină!
Să alergăm mai cu râvnă, să le facem şi altora "poftă", să-i facem să se oprească din fuga lor în sensul opus şi să-i punem pe gânduri.
Să intre Duhul Sfânt din noi în gândurile lor şi în dorinţele lor....şi să fim mai mulţi!

februarie 03, 2009

Secrete

Pentru niste zile mai bune in anumite imprejurari, cateva informatii cu privire la telefonul mobil vei putea citi in cele ce urmeaza.
Multumesc amicului* , pentru ca de la el din blog am aflat si eu si ...m-am gandit de ce sa nu afli si tu?

Functii ascunse ale telefonului mobil
1. Apelul de urgenta este 112 peste tot in lume.Acest numar poate fi apelat si daca ai tastele blocate. Incearca!

2. Ti-ai inchis cheile in masina si esti departe de casa, unde-ti tii cheile de rezerva? Daca este cineva acasa, cu telefon mobil, suna-l si roaga-l sa tina cheile aproape de telefonul lui. Tu apropie telefonul tau la 20 cm de usa masinii. Persoana de acasa apasa pe telecomanda cheii de rezerva si ti se vor deschide usile.

Functioneaza si cu usa portbagajului. Incearca!


3. Ti s-a descarcat mobilul? Orice mobil are o incarcare de rezerva in baterie, care se activeaza la combinatia *3370# si iti asigura o incarcatura de rezerva de 50%. Cand iti pui telefonul la incarcat, se incarca si rezerva, putand s-o folosesti si alta data.

4. Ce poti face, daca ti se fura mobilul? Comerciantii de telefoane tin secret aceasta informatie, ca hotul sa poata folosi telefonul furat si sa consume serviciile telefoniei, iar cel de la care s-a furat, sa-si cumpere telefon nou.
Trebuie sa afli seria telefonului tau. Pentru aceasta tasteaza *#06#, fara a apasa alte taste si pe ecran va aparea automat seria. Acest cod este unic in lume si este seria telefonului tau. Noteaza acest cod si pune-l in loc sigur. Daca ti se fura telefonul, anunta operatorul tau de telefonie si comunica-i acest cod. Acesta ii permite sa-ti blocheze telefonul (aparatul in sine) si hotul nu va putea folosi telefonul tau, nici daca schimba cartela SIM.

Este putin probabil sa-ti recuperezi vreodata telefonul, dar nici hotul nu-l va putea folosi sau valorifica. Cel mai important aspect de aici este ca, daca toata lumea ar cunoaste acest truc, nu ar mai avea hotii de ce sa fure telefoane.

Trimite deci acest mesaj la cat mai multi prieteni. Si nu uita sa-ti notezi seria telefonului .

Sa iti fie de folos.

*Legenda: De cate ori apare amicul prin ceea ce scriu, este vorba de Radu.

februarie 02, 2009

Astazi Te privesc.




Psalmii 51:17

Jertfele plăcute lui Dumnezeu sunt un duh zdrobit: Dumnezeule, Tu nu dispreţuieşti o inimă zdrobită şi mâhnită.


Duh zdrobit si inima mahnita...de ce? Adica din ce cauza?
Cum poate fi asta o jertfa placuta?
Duh zdrobit pentru ca nu mi-am luat examenele? Sau inima mahnita pentru ca nu ma iubesc oamenii? Duh zdrobit pentru ca nu am tot ce vreau, pentru ca nu mi-au iesit planurile? Inima mahnita pentru ca m-am saturat? Astea sa fie cauzele zdrobirii placute lui Dumnezeu? ! ?

NU!!!


Duh zdrobit de constiinta ca sunt "pacatosul pacatosilor", de constiinta ca locuiesc intr-un trup de moarte si inima mahnita pentru ca nu pot sa traiesc in placerea lui Dumnezeu.
De cate ori inima imi plange pentru ca nu am meritat si totusi sunt asa de iubit!

De cate ori inima imi plange pentru ca nu ies din mine si pentru ca nu las Duhul Sfant sa preia tot controlul.
De cate ori ma intreb "Care este calea Ta , Dumnezeule? Iata, vreau sa fac voia Ta, dar de multe ori nu o mai recunosc. Si nu inteleg cauzele care ma indeparteaza de Tine. Desi credinta mi-am pastrat, marturisesc: nu ma mai simt ascultat. "

Si Duhul imi spune: nu te mai simti, dar esti. Cuvantul este acelasi; Dumnezeu este acelasi, chiar daca plutesti, "in deriva, dus de vant". Cand vanturile neschimbarii ma bat dintr-o parte in alta, aruncandu-ma de la un urias la altul care trebuie invins, tarandu-ma dintr-o ispita in alta, care trebuie biruita, unde sunt atintiti ochii mei?

Lasa-ma sa Te privesc neincetat; lasa-ma sa nu-mi iau privirile de la Tine si sa nu uit promisiunile Tale; nu ma lasa sa ies din Lumina si Adevar, orice m-ar costa.
Lasa Duhul Tau sa curga;
Lasa focul Tau sa arda tot ce e rau!

Sa ma sfintesti, sa ma curatesti.

Tot mai mult de Tine sa ascult. Tot mai mult in Legea Ta sa imi gasesc placerea. Tot mai mult sa ies din mine si tot ce insemnam odata, sa imi gasesc refugiul in Tine, care ma poti urca pe stanca ce nu o pot atinge- oricare ar fi numele ei. Tu, care poti sa ma treci prin puterea Ta peste orice obstacol, de orice marime ar fi el.

Si focul Tau, vantul Tau, ploaia Ta- sa actioneze asupra duhului meu si sa-l zdrobeasca. Nu conteaza ca va fi miros de ars, fum si cenusa. Va fi pe placul Tau. Va fi o jertfa placuta Tie.
Caci asta imi doresc - nu mai buna, nu buna pentru ei sau dupa standardele lor. Ci placuta Tie. E tot ce mi-am dorit, tot ce vreau. Ca ei sa nu mai aiba influenta asupra-mi, ci numai Tu sa ma poti ridica sa dobori.
Zideste in mine o inima curata, Dumnezeule.
Pune in mine un Duh nou si statornic.
Vezi daca sunt pe o cale rea si du-ma pe calea vesniciei- alaturi de Tine.
Primeste jertfele mele care se nasc dintr-o moarte, din mai multe.

Psalmii 51
V. 6
Tu ceri ca adevărul să fie în adâncul inimii: fă dar să pătrundă înţelepciunea înăuntrul meu!
V.8 Fă-mă să aud veselie şi bucurie, şi oasele, pe care le-ai zdrobit Tu, se vor bucura.
V.13
Atunci voi învăţa căile Tale pe cei ce le calcă, şi păcătoşii se vor întoarce la Tine.
V.18 În îndurarea Ta, varsă-Ţi binefacerile asupra mea, şi zideşte zidurile templului Tau in mine!

Interesaţi de pagina de viaţă