Am o lumanare palpaind a moarte…

Dar ea nu vrea de min’ a se desparte.

Nu am ce sa-i fac, suflu’ nu-i pot a mai da.

Asupra lumanarii nimic nu pot influenta.

Dar ce de multe ori, un semen,

Palpaie, se stinge sub povara fricii

Sau a neputintei, chiar a vorbei grele

Sau a ignorantei mele...

Lumanarea mea s-a stins.

Dar agonia unui om, scaldat in suferinta,

Dureaza mult mai mult. Si e mai grea.

Cum actionez? Ce fac? Cum fac?

In Iubire sa umblu, in adevar si dreptate.

Si-atunci voi sti ce, cum, cand si pentru cine

Sa spun, sa arat, sa iubesc, cu dragostea

Ce-n mine traieste, canta, zambeste.

E Duhul , cel care ma –nvata cand;

Cristos, cel care-mi arata pentru cine.

Sa-L las pe El sa imi arate, sa ma-nvete,

Si-n mine, mereu El sa lumineze.

22 ianuarie 2009