Vreau sa fiu maturator!

Ganduri ditr-o slujba de dimineata, inspirate din Cuvantul trimis prin dragul frate L.O.

1 Corinteni
5:6. Nu va laudati bine. Nu stiti ca putin aluat dospeste toata plamadeala?
5:7. Maturati aluatul cel vechi, ca sa fiti o plamadeala noua, cum si sunteti, fara aluat; caci Hristos, Pastele noastre, a fost jertfit.
5:8. Sa praznuim dar praznicul nu cu un aluat vechi, nici cu un aluat de rautate si viclenie, ci cu azimele curatiei si adevarului.

Totdeauna aratam oamenilor lucruri bune si frumoase, care sa ne creasca in ochii lor. Lasam sa se vada doar ceea ce am vrea ca ei sa stie...
Si cu restul? Ce facem? Cum, unde, cat le putem ascunde? Si, mai ales, de cine?
"Nu va laudati bine"...
Cum ar trebui sa ma laud ca sa ma laud"bine"?
"Departe de mine gandul de a ma lauda cu altceva decat cu crucea lui Cristos", spunea Pavel si subscriu.

VREAU SA FIU MATURATOR!
"...ca sa fiu o plamadeala noua, fara aluat..."
Intotdeauna va mai fi aluat de maturat. La mine mai este mult. Pune mana pe matura, Eliza! Si lasa-L pe Cristos sa-ti miste mana, sa-ti miste inima, in ritmul Lui. Singura nu poti scapa de tot ce e de prisos, dar nu esti singura!
In plamadeala noua care Cristos intentioneaza sa fii tu, nu este loc de aluat.


"...azimilie curatiei si adevarului..."
Curatie+ Adevar...sa ia locul aluatului celui vechi, si eu sa nu mai stau degeaba; ci harnica, in pivnita inimii mele, sa matur de zor.Caci nu mai este timp.Domnul curatiei si al adevarului...vine!

"Sa praznuim dar praznicul..."
Nu sarbatoresc cu aluatul pe care NU l-am maturat- aluat vechi, aluat de rautate si de viclenie...- ci cu AZIMILE CURATIEI SI ALE ADEVARULUI.
Nu sa-l acopar pe cel vechi, sa-l ascund sub o masca...ci sa-l scot afara de tot. Sa nu mai fie.
Caci....
Nu mai este timp.

Evreii din vechime au avut doar o noapte la dispozitie pentru a "rezolva" mielul jertfit de cu seara.
Mielul nostru a fost jertfit de aproape 2000 de ani...noaptea noastra este pe sfarsite...
Rasar zorii...noi cum stam cu toate cate avem de "rezolvat"?
Timp nu mai este...noaptea noastra e pe duca...
Mielul jertfit, Steaua diminetii, Luceafarul etern, e cu un picior pe nor.
Eu, tu...ce sa facem pana si al doilea picior va atinge norul si trambita va rasuna vestirea diminetii?
Sa ne scoatem capul din nor si sa coboram cu picioarele pe pamant, si sa ne facem gata.

Gata de zbor!