Poate maine...

Se-aude pe drumul gândului meu
un ropot şi cânt ne'nteles...
e poate Iubitul, e poate chiar El...

Pe zi ce trece nu mă fac mai puternică. Cu fiecare zi puterea îmi scade şi dorul îmi creşte. Un dor care le acoperă pe toate celelalte. E dorul de împlinirea visului să zbor, de realizarea jocului pe norişori, de aruncarea pentru o veşnicie cu o abandonare completă, cea mai profundă şi cea mai absolută în braţele Domnului meu, pe care Îl aştept şi Îl ştiu tot mai aproape.

Pământul acesta mă seacă de puteri...
Mă trezesc în visul din vis izbucnind în plâns; lacrimile îmi ţâşnesc când le citesc copiilor poveşti; mă simt sugrumată şi aş plânge în hohote când îi văd cât sunt de mici şi drăgălaşi şi când mă gândesc la altele...la care nu mai vreau, de altfel.

Nu mă mai vreau robită de dorinţe pământene şi nici de doruri- momentan nu e niciun dor, dar dacă se iveşte vreunul?!?
Nu mai vreau.
Îl vreau pe Isus să zâmbească atunci când mă vede, din înălţimea Cerului, Îl vreau să se bucure de mine şi eu numai de El, permanent, să mă bucur.

Nu mă mai vreau atrasă de bucurii iluzorii şi nici trecătoare; nu mă mai vreau antrenată în eforturi care nu mă duc la El, care nu mă apropie de El, care nu-mi descoperă încă puţin din El.
În momentul acesta mă simt copleşită. De prezenţa Lui aici. Şi mă opresc, pentru că trebuie să-i acord toată atenţia.

[...]

"Sunt eu gata, sunt eu gata să vii? Cu toate slăbiciunile astea, cu toată nevrednicia mea...?"

?

"În slăbiciunea ta voi arătă puterea Mea. Dorinţele tale se vor ţine după Mine, pentru că eşti răscumpărată cu sânge scump. Le voi sfinţi, sunt trecute prin foc şi vor mai fi. Mirosul lor va ajunge până la Mine şi îmi va fi plăcut. Jertfele tale le cunosc şi inima ta ţi-o ştiu mai bine ca tine.
Dacă eşti gata?
Întreabă-te care este cea mai mare dorinţă a inimii tale, aşa , deznădăjduit de rea şi nespus de înşelătoare cum e...
Dacă mă doreşte pe Mine cel mai mult, da, eşti gata. Pentru că desăvârşită vei fi numai când Mă vei vedea pe Mine, în văzduh, coborând să vă fac drum liber spre lăcaşul ceresc; drum liber printre duhurile ce stau la pândă necurmat căutând să vă facă să vă pierdeţi , prin tot felul de atacuri. Numai atunci desăvârşirea vă va îmbrăca şi pe voi. Şi sunt gata şi Eu, aştept doar Cuvântul Tatălui.
Ne vedem curând, fiică.
Aşteaptă-Mă, căci nu voi zăbovi.
Doreşte-mă şi te vei bucura în veşnicie de Mine.
Te iubesc, Regele tău."

Da, Stăpâne. Inima-mi Te doreşte mai presus de tot. Să-Ţi fiu plăcută e ce mai vreau pe pământ.
Şi clipa o aştept când , mai presus de simţire, Te voi vedea faţă în faţă.
Te aştept.