Memorabil

Laurita si Horatiu, cu lacrimi in ochi si zambete :) Si la copii e posibil...poate de la ei am invatat :)

Lavinia si Ovidiu ...si baloane, multe baloane zburand spre cer :)

Hori, Ovi si Raducu :)

...in parc, la veselie...:)

El e Andrei :X

Da...asa mi-am petrecut ultimele zile, printre multi copii:)
Aseara, prietene L., cand am vorbit cu tine si ti-am zis ca imi merg toate bine, era adevarat:) Ma simteam extremely tired, but happy:)

Si un nor negru mi-a intunecat gandul de aseara..."parca prea bine imi merge"...

Si a venit ora aceasta. Si a venit norul care incearca sa intunece viata-mi plina de soare si ochii-mi plini de zambete.

Am stat calma. Nu am mancat prea mult, de abia am inghitit, dar am ramas calma si am incercat sa calmez si pe ceilalti.

"De ce trebuia sa se intample asta?" m-a intrebat.

Nu stiu de ce. Dar stiu ca exista un scop. O lectie, o nuia, un avertisment, o imbratisare....nu stiu exact cum se traduce, dar stiu ca Scriitorul nu da gres si nimic nu se face fara permisiunea Lui.

Asa ca Il rog sa isi tina mai departe mana asupra copiilor Lui si asupra celor dragi lor- lucruri si alti oameni. Sa aiba mila de noi, sa ne binecuvanteze si sa faca sa rasara peste noi Fatza Lui, in orice moment, oricat de greu.

Si toate acestea sa ne faca sa reflectam si sa ne apropiem mai mult de El, sa incercam sa dibuim ce a vrut cu asta, si nu in ultimul rand, sa ne supunem voii Sale.

Tata, in mainele Tale este viata mea, este familia mea, este tot ce ni se pare ca e al nostru.

Tu stii mai bine cum sa le gestionezi. Si daca noua nu ne place, da-ne ascultare si intelepciune sa Ti le lasam tot Tie, pentru ca....TU STII MAI BINE!