Dedic

Când totu-n jur se clatină-n furtună,

Când norii grei, de plumb se-ngesuie pe cer,

Mă simt ameninţat, înghesuit, în disperare,

Dar ochii-atunci eu mi-i ridic spre El.

Nu-n jurul meu găsesc ce caut: o scăpare;

Nici oamenii nu pot a mă salva.

Din iureşul de valuri, teamă, frig şi strigăt

Doar mâna Sa, ea poate ajuta.

Întinde-Ţi-o acum, din slăvi, Stăpâne.

Inima mea, ştiu: Tu poţi a proteja

Şi preschimba într-una cântătoare:
Să cânte, în furtună, slava Ta.

Amin!

27 martie 2010

Îţi dedic, cu drag din cel mai drag , pentru că poate te ajută să găseşti mângăierea şi alinarea.