De ziua ta, Christian!

Nu mai ştiu acum un an cum a fost, cum l-am sărbătorit pe Christian.

Parcă a trecut aşaaaaa de mult timp! Mult timp în care şi lipsa lui s-a simţit.

Au fost doi ani cu Christian petrecuţi.

Un om "deosebit"! Ca să îl descriu cu propriul lui cuvânt- specific.:)

Şi "plăcut", de asemenea. Niciodată afară nu era prea frig, prea cald, prea ploaie...era plăcut.

În nicio seară nu vroia să ne plictisim. Totdeauna avea planificat ceva deosebit.

Un joc, un film, o plimbare, o poveste, o surpriză... Şi adevărat că nicio seară nu era ca cealaltă.

Deşi un filozof şi un iubitor de cuvânt şi cuvinte, de idei, este , totodată, plin de viaţă, colorat în comportament şi colorând, la rândul lor, şi vieţile celor din jur.

Christian era sarea şi piperul ;))

Da....aşa îmi amintesc.

Multe amintiri , multe învăţate, multe discutate...de la idei, viaţă, filme, cărţi, muzică...până la chiar şi manele:))

Cum mă mai trezeam eu cântând "Ce-ar fi viaţa mea dacă n-ai fi tu în ea...", sau cum era, Christian?

Cum mă mai strâmbam eu când îmi declama cu atâta patos..."Lizzie, lasă-ţi inima să se îndrăgostească!"

Cum eram martoră la serenadele pe care i le făcea Irinei! :))

Normal că acum viaţa ar putea să nu mai aibă gust....cel puţin viaţa de vineri şi sâmbătă seara. Dar el încă dă gust acolo unde se află şi unde trebuie să fie în aceste timpuri.

Christian, am cam vorbit despre tine fără autorizaţie.

Dar ....azi, de ziua ta, despre cine ai fi vrut să vorbesc? De cine să îmi amintesc, dacă nu de tine, de voi, de noi?!?

Aşa departe şi rece cum par...mă rog să ai în continuare puterea de sus pentru a da gust vieţii celor din jurul tău; pentru a primi gustul de viaţă ce vine din Dumnezeu şi pentru a-l folosi spre slava Lui.

Să înveţi lecţia / lecţiile pe care le ai de învăţat acum şi să dea Domnul să avem timpuri în care să putem discuta despre ele. Să avem seri de remember USA.

Şi, împreună cu querida ta , a mea verişoară, să fiţi tari şi să aşteptaţi, mai presus de orice, întoarcerea în eternitatea Casei unde aparţinem împreună.

Şi Domnul să nu fie dat la o parte de pe primul loc din visele tale, din realizările tale, din îndeletnicirile tale, din dorinţele tale şi din dorurile tale.

Voi rămâneţi şi voi în al meu(dor) şi în al meu gând, ca o sare în bucata-mi de viaţă, care nu mai este şi pentru care nu s-a găsit încă substitut(ştiam eu!) .

Binecuvântări şi puteri de sus să plouă peste voi!

Lizzie zisă Snowflake

Hugs.