Analiza asupra vietii

Cum ai descrie viata crestina pe pamant?

8 iulie- data primirii acestei teme.
Azi e 24 iulie. Multe zile scurse.
Am avut in minte tot timpul tema. Dar nu am vrut sa scriu doar ca pe o datorie, doar ca sa imi indeplinesc sarcina. Vreau sa fie mai mult decat o pagina umpluta cu litere. Vreau sa fie o viata, un Cuvant, o traire.

...Si cum as putea sa ma refer la o viata crestina pe pamant, fara sa ma refer la altceva decat la ceea ce traiesc? Cum as putea scrie ceva ce nu traiesc? De aceea m-am autoobservat si autoanalizat, in timpul scurs de atunci, in ultimele lupte.
Pentru ca, da! O prima caracteristica a vietii crestine este, dupa cum vad eu, aceea ca este o lupta.
O lupta pentru integritate, pentru curatie, pentru adevar trait si dragoste infaptuita. O lupta permanenta cu tine si cu forte invizvibile, dar simtibile. O lupta ce te poate stoarce de puteri, dar o lupta pentru care ai asigurate niste arme puternice.

Unul din moto-urile mele este: Traieste in lumina! Mai cred ca o viata crestina, de copil al lui Dumnezeu, este o viata traita in lumina.
Ce inteleg prin asta? Mi-a zis cineva ieri: "Nu face nimic de care ti-ar fi rusine sa apari la televizor". Asta e. Nu face nimic ce te-ar rusina in fata oamenilor, in fata vreunui om. Ai grija la cele ce te-ar putea rusina in fata lui Dumnezeu.
De multe ori m-am gandit, nestiind daca e bine sau nu sa ma comport intr-un anumit fel intre tineri, de exemplu:"Acest comportament l-as putea avea; l-as avea, daca ar fi aici mami sau tati?" Si de multe ori am spus tot eu:"Nu, n-as putea sa fac asa daca ei ar fi aici." Respect, rusine, constiinta autoritatii. De multe ori ne gandim: "Eu sunt in Har, Domnul m-a iertat deja; asta nu ma face un lepadat de Cristos, pentru ca nu faptele mele imi aduc salvarea." Si avand acest gand, aceasta incredintare, ca paravan, nu facem bine ce facem. De aceea este bine sa avem constiinta ca sunt unii oameni pusi in viata noastra carora trebuie sa le acordam respectul, ascultarea, supunerea noastra.
Cred ca gandul la mami si la tati de multe m-a ferit in vremea tineretii mele. In lumina. Faptele noastre sa poata fi cunoscute de toti oamenii, fara ca acest lucru sa ne aduca prejudicii. Doua caracteristici pana acum: lupta, lumina. A treia? O banuiesc pe fuga.

Mai ales ca tanar/a, cum sa te comporti dupa placul Domnului? Toti isi urmeaza incredintarea ce o au, toti respecta limitele ce cred ca le sunt puse personal. Ma intreb doar: nu or fi aceleasi limite pentru fiecare copil al Domnului? Si acum probabil stiti deja ca vorbesc despre relatiile baiat-fata. Cred ca acest domeniu este ca o piatra de capatai in viata fiecaruia dintre noi, la momentul dat.
Nu fac referiri la nimeni decat la mine.
Viata crestina traita, nu doar vorbita, a unui tanar, este o lupta, ce trebuie dusa in lumina, lupta castigata de foarte multe ori...prin fuga!

"Fugi de poftele tineretii", rasuna si azi indemnul destoinicului frate Pavel, si pentru noi, tinerii secolelor peste XX. Ce inteleg prin pofte? Care pofte? Care pofte...as enumera flirtul, dorinta, placerea. Dorinta de a nu fi singur in asteptarea ajutorului potrivit. Placerea de a te simti apreciat, dorit, interesant, placut. Chiar dorinta de apropiere fizica si chiar psihica de vreun dragut si stimabil semen, sub diferite motive.
Am in minte un proaspat exemplu de fuga. Fuga de aceasta placere, din intuneric, departe. In mediu securizant, crestin, in relatii sanatoase de prietenie si fraternitate. Da, se pot intampla si acolo. Am ales sa fug, chiar daca prin asta am pierdut multe si am castigat singuratate. Am fugit, dar am gasit pacea, linistea, impacarea, incredintarea ca a fost cea mai buna alegere. Este greu sa pierzi, poate , prieteni buni, pentru ca fugi, te retragi si esti inteles gresit. Ei nu puteau pricepe in acel moment ca doreai pentru ei ce este mai bun si ca ii doreai curati si neintinati, asa cum te vroiai si pe tine. Dar a venit momentul cand au inteles. Si ti-au multumit ca atunci ai fugit sau ai spus NU.
Sunt lucruri cu care ne confruntam toti. E, uneori, pe langa greu, si neplacut- sa lupti, sa stai in lumina, sa fugi de pofte. Dar asta este viata crestina- Lupta, Lumina, Fuga. Daca nu traiesti in lumina, cum ai putea fi tu o lumina pentru cei din intuneric?

Trei cuvinte cheie. Ele cuprind multe, gandeste-te doar ce si cate altele cuprind si presupun fiecare. Acestea sunt comportamente , reusite. Si au in spate sustinatorii, armele ce n-au fost date pentru a iesi biruitori in toate. Viata crestina este o viata complexa, centrata pe cei din jur, pe iubire si slujire neconditionata, centrata pe cruce si cu ochii tinta la Isus.
Cel ce traieste viata dupa placul lui Dumnezeu are la indemana o serie de arme pentru a iesi biruitor. Acestea ne stau la dispozitie, tot ce avem de facut este sa credem ca folosindu-le, biruim.
Ele sunt: rugaciunea, Cuvantul scris al lui Dumnezeu si postul. Aceasta puternica arma pe care nu suntem de multe ori in putere de a o folosi. Toate acestea ne-au fost puse la indemana , trebuie doar sa le punem in functiune. Si, lasandu-ne invatati si condusi de Duhul Sfant, sa traim in voia lui Dumnezeu, in placerea Lui, recunoscandu-i suveranitatea si fiind recunscatori pentru ea.

Doamne, da-ne intelepciune, putere si iubire pentru a trai o viata placuta Tie. Sa fim tineri si tinere dupa inima Ta, liberi de oameni si pamantesc, gata de zbor si activi in lucrarea Ta. S afim o sare cu gust , constienti ca influenta noastra ajunge pana departe si ca Numele Tau este sau nu este proslavit prin viata noastra.