...pentru că de când Te am pe Tine, nu mai e vorba că nu pot să iubesc pe cineva, ci totul se rezumă la dacă aleg să iubesc, sau nu. Căci dacă aleg, pot, căci nu iubesc de la mine, ci de la Tine. Iubesc din Tine, iubesc cu Tine, iubesc pentru Tine, căci Tu, da, eşti Iubirea mea supremă. Şi prin Tine pot, oriunde mă uit, să iubesc. Tot ce ating, să iubesc. Tot ce vorbesc, să îi facă să se simtă iubiţi. Tot ce aud să fie filtrat şi să capete valoare, prin Iubire. Tot ce miros, tot ce inspir, tot ce expir, să fie tot Iubire! ...pentru că prin Tine, Isus, pot!
4 comentarii:
sa umbli in fiecare zi asemeni unei fete-papadie...la fiecare adiere de vant sa imprasti iubire si parfum ! zile cu dor de cer ;)
minunat;):)bless you!
Iubirea e un sentiment ciudat... Da de gandit si framantat:) Numai ca fara acest sentiment ciudat, pe langa faptul ca sufletul ar fi uscat, doar ea te invata ce e RABDAREA, CREDINTA, frica (1 Ioan 4:18), nadejdea si suferinta... Frumusetea suferintei. Pentru ca ea tace si iubeste.
Frumos articol si plin de inspiratia Aceluia ce ne invata Dragostea.
Adevarat ai scris... Fara EL, nu am putea iubi, nu am stii ce e Iubirea...
Fii binecuvantata!
Trimiteți un comentariu