decembrie 30, 2008

Rezumat de 2008

...un an, in cateva momente:), in cativa oameni:)

Acum ce sa fac? Sa iau in calcul faptul ca se termina un an? Sa-l pun la cale pe cel ce a trecut, sa fac o trecere in revista a punctelor cheie ale acestui an?

Sa incerc macar...
Ma gandesc la posturile de sfarsitul anului trecut si de la sfarsitul anului anului trecut ....si imi vin in minte cuvintele cheie, fara sa le fi recitit.
Pentru ca au un numitor comun punctele cheie: oameni. Am spus odata ca eu masor multe in oameni. Poate pentru ca ei sunt cei mai importanti pentru mine.

Si anul acesta , la sfarsit, conteaza tot oamenii, asa cum au contat si pe parcurs.
Tot pe ei ii voi numara, pentru ca ei mi-au fost trimisi, daruiti, luati, dati...pentru a ma ajuta, pentru a ma mustra, pentru a ma scoate din gropi, pentru a ma urca pe varfuri...toate astea, Dumnezeu prin ei.

Oameni anul acesta? In mare parte se suprapun cu cei de anul trecut. Unii mai mult, altii mai putin... Sunt si oameni noi, de care sunt entuziasmata, sunt si oameni ne-noi, care s-au indepartat.
Dar toate sforile sunt trase de o Mana ce stiu ca este in control si ca da fiecare lucru la timpul lui; iar asta inseamna ca si pe fiecare om il da tot la timpul lui- intr-o viata sau alta.


In afara de oameni...ce-a mai fost?
A fost un an in care mi-au fost si date si luate -lucruri, oameni, stari....
Cel mai tare am simtit cand au fost luati de langa mine Irina si Christian.

Cel mai tare am simtit cand mi-a fost dat sa ajung in varf , de unde am putut sa-mi rostogolesc toate poverile ;))


Merita mentionate aici primele, fara de care anul nu ar fi fost la fel, unele poveri ar fi fost mai greu de purtat, altele de aruncat...momente inaltatoare am avut anul acesta, in , poate, unele din cele mai adanci gropi ce pot exista in sfera experientelor umane. Sau poate ca inca dramatizez si exagerez:P

Important este ca la sfarsitul acestui an nu imi lipsesc foarte mult decat Irina si Christian, bursa si armonia si pacea dintr-un anumit loc pe care il stim noi.


Si pentru asta si pentru tot restul Ii multumesc Domnului. Pentru ca anul acesta a tot lucrat la mine si m-a invatat multe; m-a invatat minte de unele, m-a vindecat de altele.

Si nu mai sunt eu care eram, ba chiar imi doresc sa fiu din ce in ce mai putin eu. Si El sa traiasca in locul meu.


Si in anul in care intram nu imi doresc decat sa stau in voia Lui.
Niciun plan, nicio dorinta.

Daca la sfarsitul anului trecut imi doream doua lucruri, foarte tare, si I-am spus in lungi discutii despre asta cu EL, iata ca in cursul anului am primit unul din lucruri si pe celalalt nu. Sunt sigura ca asa este cel mai bine :)

Dar anul acesta nicio dorinta; vreau doar dorinta Lui sa se implineasca in mine si cu mine. Si, intr-adevar, imi doresc foarte mult sa vina. Promisiunea Lui ca va reveni sa se implineasca si va fi perfect. Si eu, intre timp, sa fiu...gata de zbor, gata de saritura in bratele lui Isus, gata de a-L vedea asa cum este, nedistorsionat, nemijlocit.
Si in fata Tatalui sa ma inchin adanc, pentru ca mi-a facut parte si mie sa Il cunosc si sa traiesc o viata cu El pe pamant si apoi, ce onoare, o vesnicie cu EL in cer!


Voua, ce va doresc? Sfintenie. Cautare. Inchinare.
Si sa nu mai faceti lucrurile pentru a fi "mai buni" decat altii, pentru a le face "mai bine" decat altii sau decat le-ati facut in trecut.
Fiti nu buni, ci PLACUTI INAINTEA LUI DUMNEZEU.

Faceti lucrurile nu "mai bune"; faceti-le in asa fel incat sa-I fie placute Lui. Acesta este standardul. Aceasta este tinta, aceasta este finalitatea. PLACUTI LUI .


Placuti Lui , oameni dupa inima Lui sa fim cu totii in noul an, si sa lasam la o parte tot ce ne leaga de trecut, de oameni, de dorinte.


Si a Lui sa fie toata gloria si slava. In veci, amin.

P.S. Cred ca ne mai scriem si citim o data anul acesta, pentru ca azi dimineata ceva m-a "pus pe ganduri"

2 comentarii:

Unknown spunea...

Asa a trait si Isus.

Cel ce M-a trimes, este cu Mine; Tatal nu m-a lasat singur, pentru ca TOTDEAUNA fac ce-I este placut". Ioan 8:29

Sa traim pentru placerea lui Dumnezeu.

Anonim spunea...

...spunea cineva în seara asta....la sfîrşit de an trebuie să îţi aduci aminte de nimicnicia ta, de încercările prin care ai trecut, de minunile Lui în viaţa ta...şi nu în ultimul rînd, de Însuşi Dumnezeu! Se pare că "momentele" te-au trecut prin toate.
Eşti plăcută Lui, Fiică scumpă:)

Interesaţi de pagina de viaţă