Ciudată o credeam până am găsit maldăre de articole, site-uri şi cărţi care tratează această întâlnire benefică dintre om, psihologie şi literatură.
Şi de atunci m-am apucat de descusut această întâlnire pe toate părţile.
Dar azi, să vezi şi să nu crezi, alta întâlnire ciudată. Ceea ce eu cos şi descos, cineva trăieşte! Este aplicaţia perfectă la ceea ce eu teoretizez, deocamdată.
Da, mă bucură nespus faptul că ştiu că Cineva le orchestrează pe toate.
Nu mai zic nimic, las să grăiască trăirea...
Ce-ţi doresc eu ţie,
Dulce prietenie?
Să fii lungă şi frumoasă,
Cu sacul plin de mireasmă.
Să o- mprăştii peste tot,
Să-i faci pe toţi bucuroşi!
Să-i ajuţi pe cei "săraci",
Să-i legi pe cei supăraţi!
Să-i aduci iar împreună,
Să se poată lua de mână!
Să-i fericeşti pe cei ce n-au,
Să te- ndoieşti la cei ce au.
Să fie toate câte trei ,
Să aibă acelaşi ţel.
Să fii căutată ne-ncetat
Şi să răspunzi imediat!
Să aduci tu veselie
Unde nu este bucurie;
Să-i uneşti pe toţi, în pace
Şi să-i împaci când este cazul.
Asta-i datoria ta:
Să fii cu toţi pe orişiunde,
Să nu-i laşi să stea cu priviri crude.
Să le dai la toţi la fel,
Multe bucurii de fel.
Eu te las acum cu dor!
Să fii bună şi-nţeleaptă,
Ca să fii tot lăudată,
Să te caute ne- ncetat
Cei care au alunecat.
Auzi tu, prietenie? Fii de bună omenie şi naşte-te în oricine!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu