noiembrie 25, 2008

Ura lui Isus!

Era azi noapte....cand am scris. Vorbeam cu EL, cu Domnul si Slavatorul vietii mele.
...

Nu puteam sa dorm. Era aproape 12 noaptea. Stateam si priveam din pat prin crapaturile de la jaluzele, afara. In noapte. Si...vorbeam cu El, in timp ce....Il asteptam.
Si cantam...

Doamne,-Ti asteptam venirea
La ivirea zorilor.
Imbracati in haine albe,
Vream Osana sa cantam.
Intr-o zi insorita de dimineata
Vom sta cu Tine fata in fata;
Cu Tine, Avraam, cu Isaac si cu ingerii!
Sarbatoare divina si glorioasa
Va fi in ziua aceea mareata,
Pentru poporul ales al Domnului!

Ii astept venirea. Re-venirea. A venit prima data- umil, in saracie, printre boi si fan. Era o noapte geroasa cu stele sclipitoare peste un oras adormit. Nimeni, aproape, nu Il astepta. Doar cativa, care au fost instiintati. Si va veni a doua oara- in slava, imbracat in marire si splendoare, in dreptate si onoare, printre nori. Nu stiu ce ora va fi, in noapte sau in zi, dar stiu ca este tot o noapte - in lume. Este o noapte intunecoasa , unde lumina mai este reprezentata doar de cateva scantei, sclipiri, luminite, care se incarca de la EL, pentru a nu fi cotropite si ele, de intuneric. Suntem noi, dintre cei instiintati ca se va intoarce, care L-am crezut si Il asteptam!- Singurele puncte de lumina , singurele surse de caldura autentica in noaptea friguroasa a vietii din secolul al XXI-lea.
Intunericul acestei nopti de vremi este compus din numeroase elemente de toate naturile: razboaie, ura, foamete, saracie, nedreptate- toate, efecte ale pacatului din lume. Pacat ce nu este doar sub forma homosexualitatii , avortului, crimei, tiraniei...; pacatul ce sta la panda peste tot- spitale, institutii, parlamente, scoli, bordeluri, cartiere rau-famate sau selecte, biserici. Pacatu, deghizat in mii si milioane de culori si forme , care mai de care mai intunecoase si mai departe de Lumina si Adevar.
Pacatul intrat in biserica- o carpa pe ochii membrilor mai vechi sau mai noi, carpa imbibata cu miros de mandrie, ignoranta, ipocrizie, care impiedica vederea, amorteste simtul ascultarii de de Cuvantul lui Dumnezeu si dezmorteste simturile propriilor egou-ri.
"Eu sa fiu", "Eu sa fac", "Mie sa-mi placa", "Eu sa am", "Eu sa ma simt bine"...
"Tu sa te faci ca nu vezi", Tu sa te supui autoritatii mele", "Tu sa nu ai pareri, pentru ca esti fata sau sarac"...
"El sa taca, e biserica mea", "El sa ierte, e viata mea", "El sa vegheze si sa protejeze, e decizia mea", "El sa rabde, eu trebuie sa "distrez caprele""...
Auzim sau astfel de cuvinte spuse , le vedem prin atitudini, le simtim din privirile lor si le citim in toata fiinta lor.
Unde ma gasesc eu in toate acestea?
Unde esti tu?
Nu e numai el, sau ea. Suntem si noi, in diferite feluri.
Si cand arunci o privire de ansamblu asupra noptii in care traim, te intrebi, sau ma intrebi...
"Unde suntem noi? De care punct sunt, cum ma vad?"
"Vezi punctul acela negru? Dar acela luminos? Care il reprezint, cu care ma aseman?"

Suntem rascumparati.
Puncte negre ce nu se deosebesc din cauza intunericului, nu mai suntem de-o cruce- ncoace. ...
Reci nu ar mai trebui sa fim de-o inviere-ncoace...
Sa stralucim in noapte, fiecare pe locul nostru, ar trebui...de la inaltare -ncoace...

Sa traiesti luminand. Sa te deosebesti de intuneric. Sa fii incompatibil cu noaptea secolului al XXI-lea. Sa Il astepti rabdator si curat, cum Te-a facut, prin sange. Zorii sa ne-apuce in dor de EL, dor de acasa. Imbracati sa fim in haine albe- spalate in sangele Mielului si pastrate asa, prin HAR.

Iti trebuie putere, nu? Multa putere sa ramai curat in mijlocul noroiului...chiar puteri supranaturale. Trebuie sa poti.
NU. NU TREBUIE.

Putere iti trebuie putina, tie. O are EL, ISUS, pe toata. Vezi Biserica din Filadelfia (Apocalipsa 3:8).
"Ai avut putina putere."
"Nu-ti trebuie multa, copilul Meu, oita Mea. Puterea o am Eu, Pastorul. Si ea se face cunoscuta in slabiciunea ta...."

"Ai avut putina putere, ai pazit Cuvantul si nu M-ai tagaduit. "

Asta este stralucirea, din punctul Lui de vedere. Asa sa-L astept. Asa sa fiu gata. Asa sa luminez. Asa sa traiesc. Aceste este tiparul celui ales.

"Te iubesc din inima, Doamne, Taria mea!"

EL ESTE. Si pentru acest lucru- pentru ca ESTE si pentru CEEA CE ESTE- merita toata gloria, inchinarea, cinstea si iubirea tuturor celor care luminam - din EL, prin EL, pentru EL.

Sa ne strangem, sa ne facem una, luminitelor ce suntem si sa strigam cu un glas:

URA LUI ISUS!

Acum, pentru ca EL revine. In curand!
Putin mai e. Si vom sta "fata in fata"!

Slavit sa fie ISUS, DOMNUL, REGELE nostru!

3 comentarii:

disa spunea...

El va reveni, dar depinde cum ne va gasi.

anddij spunea...

puncte, surse de lumină de-am fi cu toții!

sare pentru pămînt, lumină pusă la vedere, cetate construită pe un munte, un mac roșu într-un lan galben de grîu...

Ura pentru Isus! El e vrednic!

Bia spunea...

dor de Cer...
"Nu-s de-ajuns de albi ai sufletului crini, ori acei ce-aşteaptă atâţia-s de puţini?
Că ale lor chemări şi doruri nu ajung, de Ţi-e drumul parcă zi de zi mai lung?"
..Şi ce fac stelele între timp? stelele strălucesc!
Ura lui Isus!

Interesaţi de pagina de viaţă